Constantin Kirițescu
| Constantin Kirițescu | |||
 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | [1][2]  București, România | ||
| Decedat | (88 de ani)[1][2] București, România | ||
| Copii | Costin Kirițescu | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | istoric zoolog[*] | ||
| Limbi vorbite | limba română[3] | ||
| Activitate | |||
| |||
 Membru fondator al Academiei de Științe din România | |||
Modifică date / text  | |||
Constantin Kirițescu (n. , București, România – d. , București, România) a fost un om de știință, doctor în știintele naturii, membru al Academiei Române, zoolog, publicist și istoric român.
A fost profesor la Liceul Sf. Sava[4].
A contribuit la dezvoltarea învățământului secundar, a reprezentat țara noastră la Liga Națiunilor, în secția școlară (3/16).
A fost membru fondator al Academiei de Științe din România[5].
Herpetolog
[modificare | modificare sursă]Ca zoolog, Constantin Kirițescu a pus bazele cercetărilor herpetologice România, prin publicarea cărții „Cercetări asupra faunei herpetologice a României” în care a realizat inventarul faunistic al reptilelor și amfibienilor din România, schițând zoogeografia lor și insistând asupra unor probleme de sistematică. El a semnalat pentru prima dată prezența speciei Eryx jaculus pe teritoriul României (1903) și a descris o nouă subspecie de triton, care ulterior avea să fie ridicată la rang de specie (Triturus dobrogicus).[6]
In memoriam
[modificare | modificare sursă]- Colecția muzeală a Mănăstirii Țigănești cuprinde și Camera memorială Constantin Kirițescu. Lucrurile ilustrului academician au fost aduse aici de fiul său, Costin Kirițescu (1908-2002), economist român, membru titular (1992) al Academiei Române, care a fost un apropiat și binefăcător al Mănăstirii Țigănești.[7]
- După Revoluția din 1989, strada Stupinei din București a fost redenumită Constantin Kirițescu.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Istoria războiului pentru întregirea României: 1916-1919
- Ed. I: 2 vol., Editura Casei Școalelor, Tipografia „România Nouă”, București, 1922-1923 (finalizată decembrie 1921)
- Ed. a II-a refăcută și mult adăogită: 3 vol., Editura Casei Școalelor, Atelierele „Cartea Românească”, București, 1925-1927 (finalizată decembrie 1925)
- Ed. a III-a: 2 vol, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, ISBN 973-29-0048-2 (finalizată februarie 1959)
- Printre Apostoli, Editura Cartea Românească, București, 1929
- Clemenceau, Editura Cartea Românească, București, 1933
- Munții Baraolt, în Omagiu lui Constantin Kirițescu, Editura Cartea Românească, București, 1937
- Făclii stinse...Portrete de dascăli, Editura Cartea Românească, București, 1938
- L'organisation de l'enseignement superieur en Roumanie, Paris, Imprimeria Polyglote Vuibert, 1938,
- Palaestrica - o istorie universală a culturii fizice, Editura Uniunii de Cultura Fizică și Sport, 1943
- Școala română într-o răscruce de istorie, Fundația regală pentru literatură și știință, 1943
- Portrete, oameni pe care i-am cunoscut, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Bibliothèque nationale de France
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ „Colegiul Național Sfântu Sava”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.10” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Istoricul cercetărilor herpetologice în România”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Colecția muzeală de la Mănăstirea Țigănești
_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG){kind=small}
